La fel ca în cazul etichetelor, design-ul interfeței trebuie tradus.
- 26th iulie 2016
- Posted by: Plaut Romania
- Category: best practices
Felul în care arată un lucru influențează foarte mult modul în care înțelegem și procesăm informațiile pe care acesta le conține.
Acest aspect a fost exploatat zeci de ani în domeniul publicității, ambalării și proiectării informațiilor. Indiferent cât de mult noi, designerii, ne străduim să fim neutri, nu avem cum să nu stilizăm informațiile pe care le proiectăm. Neville Brody a fost ironic atunci când a afirmat: „Dacă am fi sinceri, nu am avea nevoie decât de un singur tip de caracter.” Dar astăzi, mai relevantă decât oricând, este realizarea faptului că fiecare tip de caracter și fiecare decizie de proiectare implică un motiv, iar în cele din urmă o sugerare a felului în care informația să fie percepută.
„Stilul de proiectare” al unei informații variază în funcție de capriciile stilistice caracteristice perioadei și de nivelul de alfabetizare vizuală al privitorului. Ambele sunt încadrate de tendințele culturale actuale și de înțelegerea cultural-istorică a privitorului. Felul în care eu înțeleg estetica este influențat de educația occidentală pe care am primit-o.
Modernismul, spațiul alb și „liniile curate” care îmi plac și pe care le consider un stil de design pe deplin influent, reprezintă o construcție culturală occidentală. Când vine vorba de internaționalizare și localizare, simpla mutare a unui desen sau model de la o cultură la alta, este puțin probabil să fie eficientă. De multe ori va avea rezultate slabe și, în unele cazuri, chiar va induce în eroare.
Problema nu constă doar în aspecte majore, cum ar fi acela că în societățile din Est este mai probabil ca oamenii să se bazeze pe un raționament holistic decât în Occident, unde raționamentul analitic este mai predominant.
Așa cum au arătat studiile, acest lucru poate afecta nu numai modelele mentale cu ajutorul cărora organizăm și clasificăm lumea, ci chiar felul în care o percepem.
Nu are legătură nici măcar cu faptul că înțelegerea noastră spațială a trecerii timpului, nu este împărtășită la nivel global. În societatea anglofonă, timpul curge de la stânga la dreapta – datorită în primul rând limbii noastre scrise. În altele, timpul curge de sus în jos (din nou ca urmare a limbii lor scrise), iar în altele este mai strâns legată de apunerea soarelui sau de punctele cardinale.
Lucrurile mărunte sunt cele care ne dau bătăi de cap. Chiar și elementele de bază dintr-un set de unelte ale unui designer pot fi mici bestii complexe care așteaptă să se întoarcă și să te muște. Poate fi vorba despre disponibilitatea unui tip de caracter, așa cum ne-a arătat Errol Morris în New York Times online, iar acel ceva poate avea un impact enorm asupra probabilității cititorului de a crede sau de a acorda încredere unei informații.
Până și culorile pe care le alegem în mod natural atunci când vrem să exprimăm pierderea sau dezvoltarea sau dragostea sau festivitatea. Rareori o alegere este potrivită pentru toată lumea. Cel mai răspândit exemplu de culori capcană pentru designeri este cel folosit în domeniul financiar. Pentru bursele occidentale și piețele monetare, indecele grilelor și tabelele de prețuri folosesc adesea roșu pentru valori negative, ceea ce înseamnă pierderi, și verde pentru pozitiv, ceea ce înseamnă creșteri. Cu toate acestea, în China, este invers. Roșu pentru creșteri și verde pentru pierderi. În cultura chineză, culoarea roșie simbolizează noroc și prosperitate financiară.
Și ca de fiecare dată în domeniul design-ului și comunicării, totul se reduce în cele din urmă la oameni; la a-i cunoaște, a ști ce îi motivează, la ce se referă activitățile lor și la ceea ce înțeleg.
Există o veche anecdotă din sfera marketing-ului despre Directorul Executiv al Coca-Cola, care incearca sa promoveze beneficiile băuturii lor în Arabia Saudită. Întrucât nu cunoștea limba arabă, a decis să transpună aceste beneficii sub forma unei povești în imagini dispuse prin intermediul a trei postere, astfel:
Dar nimeni nu i-a atras atenția că araba se citește de la dreapta la stânga.
Așa că, data viitoare când încercați interfața pe o nouă piață, făceți-vă timp să o testați cu localnicii – întrucât lucrurile cărora le găsim o a doua natură sunt întotdeauna cele care ne surprind.